Borsáros



 

Accesibilitate

Aria protejată Borsaros este uşor de găsit. Plecând din Miercurea Ciuc în direcţia Sfântu Gheorghe, în prima localitate, în Sîncrăieni ieşim de pe drumul european, traversăm podul Olt spre dreapta şi imediat pe partea stângă, lângă izvorul de apă minerală vom vedea mestecănişul înconjurat.

Descrierea teritoriului

Mlaştina Borsáros se află la 7 km Sud-Est de Miercurea Ciuc, în centrul comunei Sîncrăieni, pe malul drept al râului Olt, la 640 m deasupra nivelului mării. Numele „borsár” (vin şi nămol) l-a primit de la culoarea gălbuie, roşiatică a depozitelor de limonit. Mlaştina se întinde în bazinul hidrografic al Oltului pe o distanţă de 1 km. Teritoriul mlaştinei este hrănit de 108 izvoare de apă minerală rece. În mlaştina Borsáros s-a format o floră foarte valoroasă, în această microclimă rece trăiesc multe plante care au rămas din epoca de gheaţă. În anul 1939 teritoriul a fost declarat rezervaţie botanică fiind prima arie naturală protejată din Depresiunea Ciucului.

Plante precum ochii şoricelului (Saxifraga hirculus) sau mesteacăni (Betula humilis) sunt specifice zonei fiind unul dintre punctele cele mai sudice ale răspândirii naturale acestora. Conform cercetărilor, specia protejată curechi de munte (Ligularia sibirica) a început să se extindă în zonă la sfârşitul secolului al XX-lea. În prezent, din punct de vedere botanic cea mai valoroasă zonă a mlaştinei este teritoriul Omlásalja, unde se găsesc: ochii şoricelului (Saxifraga hirculus), roua cerului insectivor (Drosera anglica), Trifoiste de balta (Menyanthes trifoliata), sălcie (Salix repens) pendula şi Epipactis palustris (din specia Orchidacee).

Dintre activităţile umane prima care a avut un impact dezastruos distrugând habitatele, a fost asanarea teritoriului în anii 1943-1944. Mai târziu s-a produs pagube uriaşe şi în timpul construirii podului pe râul Olt şi a pasajului de cale ferată care traversează mlaştina. Prin aceste intervenţii s-a a redus şi s-a degradat teritoriul mlaştinei.

Între anii 1970-1980 mlaştina a fost poluată în mare măsură de apele reziduale de la o fermă de animale.

În acest timp râul Olt a fost reglementat, a dispărut curba râului, de aceea a scăzut nivelul apei, şi asta a rezultat în scăderea nivelului apelor subterane. Aceşti factori au modificat vegetaţia mlaştinei.

 

Din anul 1990 s-au făcut mai puţine intervenţii în zonă, nivelul apei subterane a început să crească din nou şi a început regenerarea şi îmbogăţirea vegetaţiei. Datorită scăderii nivelului apei subterane, s-au înmulţit pe teritoriul mlaştinei diferite ploriferate, în cea mai mare parte salcia căprească (Salix caprea) şi mesteacănul (Betula pendula). Alte plante cu tija moale precum coada calului (Equisetum fluviatile) şi cretusca (barba popii) (Filipendula ulmaria) cuceresc spaţiu, suprimând speciile relicte.

Mlaştina Borsáros este încă una dintre cele mai valoroase arii naturale protejate în Ţinutul Secuiesc. Face parte din teritoriul Natura 2000 de protejarea habitatelor din zona Alcsik. Reţeaua Natura 2000 este totalitatea ariilor naturale protejate din Uniunea Europeană, care au fost desemnate conform Directivei (79/409/EC) privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva (92/43/CE) de protecţia habitatelor naturale. În consecinţă sunt două tipuri de zone Natura 2000: zonele de protecţia păsărilor şi arii de protecţia habitatelor. Scopul reţelei este protecţia biodiversităţii europene. În general zonele din Natura 2000 au întinderi mari, nu exclud activităţile umane, dar toate lucrările de construcţii şi alte investiţii infrastructurale sunt examinate din punctul de vedere al efectului făcut asupra habitatelor şi speciilor din acel teritoriu şi se încearcă evitarea distrugerii habitatelor. În afară de protecţie, în cadrul reţelei Natura 2000 se susţine gestionarea zonelor, cercetarea şi exploatarea agricolă non-distructivă pentru mediu. În România desemnarea reţelei Natura 2000 a început în anul 2007, dar subvenţiile agricole nu funcţionează încă. Sunt similare subvenţiile de agromediu, dar acestea sunt disponibile nu numai pentru teritorii de Natura 2000, ci pentru terenuri agricole de mare valoare naturală (cea mai mare parte a Ţinutului Secuiesc este clasat în această categorie).

Demeter László, Szentes Lajos


 
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Útvonal térképe Csíkszeredából a Borsároshoz.
 

 




 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |