Mlaştina de turbă „Buffogó”



 

Accesibilitate

Plecând din Miercurea Ciuc înspre Braşov, după Băile Tuşnad, în cea mai apropiată localitate, Bixad, virăm la stânga pe drumul secundar care merge în direcţia Lacului Sfânta Ana (distanţa de la Miercurea Ciuc până la intersecţie este de 39,6 km).

Înaintând 9,5 km, drumul se desparte în două: la stânga putem merge înspre lac, iar spre dreapta va fi Balvanyos. Alegem drumul din dreapta şi după 1,7 km ajungem la hotelul Best Western. Aici recomandăm să abandonaţi maşina şi să continuaţi pe jos, pe drumul forestier care ne duce în faţa a două peşteri Budos şi Timsos. După, aproximativ, o oră şi jumătate de mers, ajungem la intrarea în aria protejată. Traseul este de multe ori cu noroi, mlaştinoasă, cu toate acestea priveliştea care ne aşteaptă merită toate eforturile.

Descrierea teritoriului

Mlaştina de turbă Buffogo este situată în judeţul Covasna, la nord-vest de Depresiunea Treiscaune, pe cursul superior al pârâului Bálványos, la o altitudine de 925 m deasupra nivelului mării. Ca un rezultat al activităţii post-vulcanice în mlaştină se pot observa ţâşniri frecvente de gaze. Este o mlaştină cu apă acidă cu colonii de muşchi de turbă roşii. Dioxidul de carbon ţâşneşte în iazuri cu o emisie de sunet de unde provine şi numele „Buffogo”. Este o rezervaţie botanică, cu o suprafaţă de 0,88 ha. Sunt caracteristice grupurile de plante din muguri de calin şi muşchi de turbă, stratul de turbă, alcătuită din muşchi şi alte plante uscate poate să, atingă o grosime de 2-2,5 m.

În zona de mlaştină regăsim relicte cum ar fi roua cerului (Drosera rotundifolia), care adaptându-se unui habitat rece, umed şi sărac în azot se hrăneşte cu insecte. Acestea sunt atrase de plantă prin culoarea roşie închisă a floarei şi frunzele acoperite cu o secreţie lipicioasă şi dulce. Secreţia conţine enzime digestive şi frunzele au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari care au rol în digerarea insectelor. Enzimele digestive descompun proteinele, acestea fiind absorbite de frunze. În cazul unui mediu favorabil, roua cerului poate forma colonii, captând insecte mari precum libelule. Alte plante care pot fi regăsite sunt bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), ruginarea (Andromeda polifolia), curechi de munte (Ligularia sibirica), răchiţică (Vaccinium oxycoccos), afinul (Vaccinium myrtillus) care acoperă solul ca un covor gros şi verde.

Majoritatea arbuştilor care se regăsesc în această arie sunt mesteacăni (Betula pendula), dar vom regăsi molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica). Mlaştina este de mică întindere de aceea nu este diferenţă între fauna pădurilor din jur şi fauna mlaştinei. Specii de amfibieni care se regăsesc aici sunt: broasca roşie de munte (Rana temporaria), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca răioasă brună (Bufo bufo), salamandra de foc (Salamandra salamandra).

Cel mai tipic reprezentant al reptilelor în această arie, este şopârla de munte (Lacerta vivipara). Dintre păsări trebuie să menţionăm: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea pestrită mare (Dendrocopos major), cucul gri (Cuculus canorus), piţigoiul sur (Parus plaustris), găiţa (Garrulus glandarius), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), huhurez mare (Strix uralensis).

Dintre memifere vom putea observa veveriţa (Sciurus vulgaris), parsul mare (Glis glis), pisica sălbatică (Felis silvestris), căprioara (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus carpathicus) şi ursul brun (Ursus arctos).

 

Datorită dimensiunilor mici a mlaştinei, ea este foarte sensibilă la influenţele externe, de aceea cu ocazia vizitelor pe care le facem în această zonă este important, să folosim panourile de scândură şi căile desemnate. Să protejăm vegetaţia pentru ca acest peisaj valoros să rămână în starea sa naturală. Mlaştina este parte a teritoriului Habitate Protejate Csomad-Balvanyos, făcând parte din reţeaua de protecţia habitatelor Natura 2000. (ROSCI0037)

 

Reţeaua Natura 2000 este totalitatea ariilor naturale protejate din Uniunea Europeană, care au fost desemnate conform Directivei (79/409/EC) privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva (92/43/CE) de protecţia habitatelor naturale. În consecinţă sunt două tipuri de zone Natura 2000: zonele de protecţia păsărilor şi arii de protecţia habitatelor. Scopul reţelei este protecţia biodiversităţii europene. În general zonele din Natura 2000 au întinderi mari, nu exclud activităţile umane, dar toate lucrările de construcţii şi alte investiţii infrastructurale sunt examinate din punctul de vedere al efectului făcut asupra habitatelor şi speciilor din acel teritoriu şi se încearcă evitarea distrugerii habitatelor. În afară de protecţie, în cadrul reţelei Natura 2000 se susţine gestionarea zonelor, cercetarea şi exploatarea agricolă non-distructivă pentru mediu. În România desemnarea reţelei Natura 2000 a început în anul 2007, dar subvenţiile agricole nu funcţionează încă. Sunt similare subvenţiile de agromediu, dar acestea sunt disponibile nu numai pentru teritorii de Natura 2000, ci pentru terenuri agricole de mare valoare naturală (cea mai mare parte a Ţinutului Secuiesc este clasat în această categorie).

 

Demeter László, Szentes Lajos

 
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Útvonal térképe Csíkszeredából a Buffogó tőzegláphoz
 

 
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület
  • Zöld SzékelyFöld Egyesület





 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |