Lunca Harghitei



 

Accesibilitate

Plecând din Miercurea Ciuc în direcţia Odorheiu Secuiesc, după 20 de km, ajungem la intersecţia înspre Băile Chirui. Intrăm la stânga pe drumul secundar şi ne înaintăm prin pădure aproximativ 1,6 km, unde vom vedea un mic pod din scândură peste pârâu, care ne conduce la un luminiş. Abandonăm maşina şi traversăm pârâul. Înaintând pe drumul lângă pârâu, după câteva minute ajungem la panoul care indică intrarea în aria naturală protejată.

Descrierea teritoriului

Mlaştina umflată, la fel cum sugerează şi numele, este situată la vest de Miercurea Ciuc în Munţii Harghitei, la nord-est de Băile Chirui, întindu-se în vecinătatea Festoforras, cunoscut după izvoarele de ape minerale.

Formarea mlaştinei se datorează proprietăţii de impermeabilitate a rocilor vulcanice, în urma căreia în vechile scufundături şi cratere s-a acumulat apa ploii şi apa de izvor, solul ajungând într-o stare de deficit de oxigen. Din cauza lipsei de oxigen, procesele de descompunere se încetinesc, materiile organice se acumulează, suprafaţa devine acidă şi se transformă flora bacteriană. Ca un rezultat al acestui proces s-au format mlaştinile umflate. Denumirea l-au primit din cauza deformării suprafeţei ariei în timpul creşterii coloniilor muşchilor de turbă (Sphagnum).

Aceste mlaştini în general, se întind pe arii reduse de câteva hectare, cu toate acestea unele pot ajunge chiar şi la sute de hectare. În mod general ele s-au format din lacuri vulcanice în locul craterelor, prin acumularea sedimentelor sau prin formarea turbei.

Microclimatul răcoros şi umed, a permis suprevieţuirea unor comunităţi speciale de plante care există în mlaştini asemănătoare sau în anumite teritorii nord-europene. Aceste specii sunt numite relicte, deoarece au rămas din era glaciară, coexsitând cu insecte şi fluture speciale care atrag iubitorii naturii şi alţi specialişti în zonă.

Mlaştina Lunca Harghitei a fost descoperită de geologul Bányai János din Transilvania, care a identificat unul dintre cele mai rare specii din familia saxifrage: ochiul şoarecelui (Saxifraga hirculus). Botanistul excelent, şi expert în muşchi, Boros Adam, a găsit aici o specie subarctică-glaciară, foarte rară în Carpaţi: Paludella squarossa care şi în Munţii Harghitei poate fi regăsită doar în acest teritoriu. A mai lucrat aici Nyaradi Erasmus Gyula după care în anul 1943 în monografia „Vegetaţia Transilvaniei” scris de Soo Rezso, vegetaţia ariei este descrisă amănunţit. Mlaştina are o vegetaţie mozaică, în care rogozul creşte abundent şi în fiecare grup de plante o altă specie devine dominantă. Sunt frecvente mai multe specii de rogoz, rogozul înţepător (Carex echinata), fără denumire populară (Carex rostrata), rogozul gri (Carex canescens) sau rogozul negru (Carex fusca) care a primit denumirea după petalele de flori negri. La tulpina rogozului se întinde un covor bogat de muşchi înfrunzite şi un strat gros de muşchi de turbă. Aceste specii nu numai se extind dar cresc şi în adâncime, în timp ce stratul inferior se transformă în turbă, covorul de muşchi viu creşte în continuare.

 

 

 

În muşchii de turbă se pot identifica sclipeţii cu flori galbeni (Potentilla erecta), roua cerului (Drosera rotundifolia), trifoişte de baltă (Menyanthes trifoliata), bumbăcriţă (Eriophorum angustifolium), o specie de orhidee (Dactylorhiza incarnata), sculătoare (Dactylorhiza maculata), mlaştiniţa (Epipactis palustris), curechi de munte (Ligularia sibirica), şopârlică (Parnassia palustris), muşcata-dracului (Succisa pratensis), lumânarica pământului (Gentiana asclepiadea). Pădurile sunt alcătuite în mare parte de molid şi fag, dar se găsesc în afară de astea, mesteacănul (Betula pendula), mesteacănul pufos (Betula pubescens), arin alb (Alnus incana), zălog (Salix cinerea), salcie (Salix pentandra) şi mesteacăn pitic (Betula humilis).

În ciuda rarităţilor de plante, mlaştina nu primeşte atenţia localnicilor în mod corespunzător. Se poate vedea de multe ori urmele oilor care pasc aici astfel dezechilibrând mlaştina, schimbând proprietăţile suprafeţei turbei şi a mozaicului de specii de plante. Flora s-a adaptat la condiţiile existente şi modificarea acesteia poate conduce la dispariţia unora dintre specii cu o toleranţă redusă la schimbare. Vegetaţia mlaştinei „Festo” este bogată în relicte completând vegetaţia interesantă din Carpaţi. Păstrarea biodivesităţii şi frumuseţii acestor arii protejate este responsabilitatea noastră.

Szentes Lajos, Demeter László

 
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Térkép
 

 
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária
  • Török Annamária





 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |