Parcul dendrologic din Brâncoveneşti



 

Accesibilitate

Parcul dendrologic din Brâncoveneşti reprezintă o excepţie deoarece deşi este foarte aproape nu se încadrează în şirul ariilor din Ţinutul Secuiesc. Cu toate acestea are individualitate şi de aceea a fost încadrat în categoria teritoriilor studiate.

Brâncoveneşti este situat la 10 km Nord de Reghin, pe drumul între Topliţa şi Reghin. Sosind din Topliţa pe prima stradă trecem spre dreapta, în urma unui povârniş, ajungem la poarta castelului. Percul dendrologic este situat în grădina castelului. Vizitarea nu este uşoară, pentru că şi în continuare castelul are destinaţia de azil pentru persoane cu dizabilităţi mentale, dar la cerere accesul vizitatorilor este admisă.

Descrierea teritoriului

Brâncoveneşti este situat la 10 km Nord-Est de Reghin, pe malul drept al Mureşului, la întâlnirea Munţilor Călimani şi Munţii Gurghiu.

Zona are o istorie lungă, teritoriul fiind locuit şi în perioada romanilor. Fapt dovedit şi de inscripţiile ce s-au găsit pe cărămizi ştampilate. La ieşirea Nord-Estică a aşezării este un deal, pe care în primele decenii a secolului XIII-lea. din pietrele cetăţii romanilor a fost construit o altă fortificaţie regală. Cetatea aceasta a fost distrusă în timpul invaziei tătarilor din 1241-1242. Castelul care există şi astăzi a fost constriut de familia aristocrată Dezsofi la mijlocul secolului XV-lea, lângă fortificaţia dărâmată. Conform unor surse contemporane, din 1537 s-au făcut renovări majore a clădirii. Lucrările de reconstrucţie în stilul Renaşterii, au fost finalizate în 1555. La început proprietarii castelului s-au schimbat de multe ori până când pe data de 28 noiembrie 1648, principele Transilvaniei, Rakoczi Gyorgy al doilea a donat castelul cu cinci sate cele, principelui Kemeny Janos. De atunci, Brâncoveneşti a fost în proprietatea familiei Kemeny, pentru următoarele trei secole. Ultima transformare majoră castelului a fost la sfârşitul secolului XIX., la cererea lui Kemeny Janos, de această dată au fost reconstruite turnurile de colţ din nord, după planurile Moller Istvan.

Castelul a fost naţionalizat după al doilea război mondial, transformat într-o casă pentru copii cu dizabilităţi mentale. De a lungul secolelor, parcul din spatele castelului s-a schimbat, a fost grădină de legume, grădină pentru stupi, grădina de flori, şofran şi în cele din urmă a devenit un parc dendrologic. Parcul dendrologic este un fel de grădină botanică, unde sunt prezentate arbori şi arbuşti în principal. Denumirile în limba latină a copacilor şi arbuştilor sunt afişate pe trunchiuri. Există copaci plantaţi de către Rakoczi Gyorgy al doilea care au ajuns la vârste de mai multe sute de ani.

 

 

În parcul dendrologic vom regăsi: stejar (Quercus robur), stejar brumariu (Quercus borealis) a cărei coroană dacă admirăm ne va da senzaţia că suntem suntem participanţii marilor evenimente din istoria ariei. În parc vom regăsi platani (Platanus acerifolia), mesteacăni (Betula verrucosa) care cu scoarţa lor albă pot distrage atenţia, frasin comun (Fraxinus axcelsior), molid (Picea abies) dându-ne senzaţia că vor creşte până la cer, pinul de pădure (Pinus sylvestris) şi (Parthenocissus quinquefoilia).

În acest parc au fost înmormântaţi membrii familiei Kemeny: contele Kemény János, Auguszta Paton soţia ei şi fiica Kemeny Klió etc

Szentes Lajos, Demeter László

 
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Térkép
 

 




 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |