Lacul Dracului



 

Accesarea zonei

Cârţa, localitatea de unde se pleacă în această tură se află la 23 km de Miercurea Ciuc. Lângă biserica romano-catolică din centrul localităţii vom găsi primul panou informativ despre această arie. De aici plecăm pe drum în direcţia staţiunii Madicsa, urmărind marcajul turistic crucea albastră pe fondal alb, care ne va conduce până la mlaştina de turbă Lacul Dracului. Plecând din localitate urcăm pe culmea Mogyoros după care traversăm pârâul Madicsa, în dreapta se va face un drum spre staţiune dar nu abatem de pe drumul principal. După 2,5 km de mers ajungem într-o răscruce de drumuri, de unde continuăm mersul înspre dreapta, pe malul pârâului Lok până când ajungem la un izvor de apă minerală. Distanţa de aici până la Lacul Dracului este aproximativ 7 km, pe un drum forestier înconjurat de pădure de molid.

Ajungând pe coamă vom vedea marcajele unui traseu de tură care conduce de la Culmea Liban până la Culmea Fertő şi un panou care indică direcţia înspre Lacul Dracului. De aici vom avea 10 – 20 de minute de mers pe jos şi vom găsi în parta dreaptă a drumului mlaştina de turbă numită Lacul Dracului. Lungimea traseului de tură este 17,5 km şi poate fi parcursă în aproximativ 5 – 6 ore.

Descrierea teritoriului

Lacul Dracului (Tinovul Dracului) este cea mai nordică mlaştină de turbă din Munţii Harghitei, aflându-se într-unul din craterele rămase în urma activităţii vulcanice. Pe teritoriul mlaştinei se regăsesc o serie de plante protejate cum ar fi curechi de munte (Ligularia sibirica), sălcie (Salix pentandra), bumbăcariţa (Eriphorium vaginatum) fiind relicte rămase din epoca de gheaţă. Alte tipuri de plante ce vom întâlni în această arie sunt muşchi de turbă (Sphagum sp.), afine (Vaccinium myrtillus), răchiţele (Vaccinium oxycoccos), molid (Picea abies), pinul (Pinus sylvestris), ienupărul (Juniperus communis).

Fauna este una caracteristică pădurilor de molid în care se regăsesc: cerbul (Cervus elaphus), mistreţi (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus) precum şi râsul (Lynx lynx). Din categoria păsărilor în pădurile de pin vom regăsi ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănoare de grădină (Dendrocopos major), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), piţigoi mare (Parus ater), piţigoiul moţat (Parus cristatus), auşel sprâncenat (Regulus ignicapillus), auşel cu cap galben (Regulus regulus), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), forfecuta (Loxia curvirosta).

Dintre amfibieni şi reptile, acestor tipuri de teritorii sunt tipice tritonul carpatic (Triturus montandoni), salamndra de munte (Triturus alpestris), broasca roşie de munte (Rana temporaria) şi şopârla de munte (Zootca vivipara).

 Lacul Dracului face parte din teritoriul de protecţia habitatelor Natura 2000 din Mădăraş-Hatghita (ROSCI0090).

 

 

Reţeaua Natura 2000 este totalitatea ariilor naturale protejate din Uniunea Europeană, care au fost desemnate conform Directivei (79/409/EC) privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva (92/43/CE) de protecţia habitatelor naturale. În consecinţă sunt două tipuri de zone Natura 2000: zonele de protecţia păsărilor şi arii de protecţia habitatelor. Scopul reţelei este protecţia biodiversităţii europene. În general zonele din Natura 2000 au întinderi mari, nu exclud activităţile umane, dar toate lucrările de construcţii şi alte investiţii infrastructurale sunt examinate din punctul de vedere al efectului făcut asupra habitatelor şi speciilor din acel teritoriu şi se încearcă evitarea distrugerii habitatelor. În afară de protecţie, în cadrul reţelei Natura 2000 se susţine gestionarea zonelor, cercetarea şi exploatarea agricolă non-distructivă pentru mediu. În România desemnarea reţelei Natura 2000 a început în anul 2007, dar subvenţiile agricole nu funcţionează încă. Sunt similare subvenţiile de agromediu, dar acestea sunt disponibile nu numai pentru teritorii de Natura 2000, ci pentru terenuri agricole de mare valoare naturală (cea mai mare parte a Ţinutului Secuiesc este clasat în această categorie). 

Szentes Lajos, Demeter László

 
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
Zöld SzékelyFöld Egyesület
 

 




 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |