Stânca Șoimilor



 

Accesibilitate

Stânca Şoimului este uşor de găsit, staţiunea Băile Tuşnad fiind la 32 de km de reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc. Ajunşi în Băile Tuşnad, înaintăm pe drumul principal până la staţia de benzină după care facem dreapta în direcţia Lacului Ciucaş. Drumul ne va duce până la un pod pe care traversăm râul Olt. De aici va trebui să ne continuăm drumul pe jos, urmărind marcajele prin pădure.

Descrierea teritoriului

 

Băile Tuşnad se află la 32 km Sud-Est de Miercurea Ciuc, pe malul stâng a râului Olt. Este o staţiune climaterică montană cu prestigiu intenaţional, construit între Stânca Şoimului şi Culmea Szurdok.

Nu există călător care trecând prin Băile Tuşnad să nu admire Stânca Şoimului, care se află pe malul drep al râului Olt. Este o stâncă de andesit cu o înălţime de 824 m. Conform unor vorbe de aici s-a uitat Franz Joseph, tânărul împărat austro-ungar asupra peisajul minunat, care îl pasiona atât de mult, încât a reconstruit Băile Tuşnad după ce oraşul a ars în anul 1849. De pe Stânca Şoimului putem vedea nu numai oraşul balnear şi culmea Varteto acoperită de brazi, dar şi Munţii Ciomadului, Lacul Ciucaş şi râul Olt pe o lungime de 15 km, până la Bixad.

Aria protejată Stânca Şoimului, cuprinde1,5 hectare. Valoarea ei botanică este repreazantată de vulturica (Hieracium telekianum), fiind o specie endemică, care apare doar în acest loc în lume şi este pe Lista Roşie a speciilor de plante din România.

Îmrejurimea stâncii de adezit este acoperită de păduri mixte. Dintre speciile care formează pădurile cea mai reprezentativă este molidul (Picea abies), dar se vor regăsi şi bradul alb (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corylus avellana) şi scorus de munte (Sorbus aucuparia), care dă frumuseţe deosebită a peisajului. Dintre plantele erbacee apar specii care favorizează habitatele uscate şi însorite, cum ar fi varza de stâncă (Sempervivum marmoreum), iarba de ureche (Sedum maximum), iarba de soaldina (Sedum acre).

 

 

În aria protejată precum şi în pădurile din jur apar amfibieni, spre exemplu broasca râioasă (Bufo bufo), salamandra de foc (Salamandra salamandra) şi un număr relativ mare de reptile şarpele de sticlă (Anguis fragilis), şopârla de munte (Zootca vivipara), şopârla cenuşie (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis) şi şarpele de casă (Natrix natrix).

În păduri se pot vedea şi auzi multe specii de păsări: cinteza (Fringilla coelebs), sturz cântător (Turdus philomelos), pănţăruş (Troglodytes troglodytes), piţigoi mare (Parus major), piţigoiul moţat (Lophophanes cristatus), piţigoiul sur (Poecile palustris), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), pitulice (Phylloscopus collybita), scorţar (Sitta europaea), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), forfecuţa (Loxia curvirostra) sau găiţa de munte (Nucifraga caryocatactes). Sunt importante din punctul de vedere al faunei şi speciile de bufniţă, huhurezul mare (Strix uralenis), ciuful de pădure (Asio otus) şi bufniţa (Bubo bubo). De asemenea, sunt tipice specii de ciocănitoare: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea pestrită mare (Dendrocopus major), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus). În timpul nopţii este activ ursul brun (Ursus Arctos) de aceea după ce se lasă întunericul nu se recomandă vizitarea zonei sau a pădurilor din jur.

Szentes Lajos, Demeter László

 

 

 
Szentes Hunor
Szentes Hunor
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
Szentes Lajos
 

 




 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |