Valea Turda



 

Accesibilitate

Din Miercurea-Ciuc pe drumul spre Frumoasa trecem de depozitul de gunoi al oraşului şi pe partea stângă intrăm pe un drum neasfaltat. Aceasta ne conduce la biserica Sfântu Ioan aflat în mijlocul câmpului. În spatele bisericii este situat Valea Turzii.

 

Descrierea teritoriului

Avem o surpriză pentru cei care nu conosc foarte bine zona: Valea Turda se situează în Depresiunea Ciucului, între satele Delniţa şi Ciceu. După o legendă, aici era un sat numit Turda, care a fost distrus de tătari. Nu există dovezi arheologice care să ateste existenţa satului, însă biserica solitară Sfântul Ioan atrage atenţia de departe. Odată ajunşi aproape de biserică se poate admira frumuseţea ei reală fiind în stil gotic, având cruci de sute de ani în curtea ei, tavan casetat din secolul al XVII-lea şi un oltar foarte frumos. Localizarea bisericii este explicată printr-o organizare bisericească din evul mediu timpuriu în Depresiunea Ciucului şi în Secuime, prin care mai multe sate trebuiau să construiască biserici comune. Dealurile apoase care înconjoară biserica prezintă o raritate natuală naţională fiindcă aici trăieşte una dintre cea mai mare populaţie de broaşte de mlaştină (Rana Arvalis). Specia este una nordică care apare în Europa doar până la nivelul Transilvaniei. Mlaştinile şi lacurile mici în jurul bisericii oferă broaştelor un habitat ideal. Un lucru interesant este faptul că primăvara masculii au culoare albastră care se schimbă după perioada de zi şi după vreme.

În primăvara timpurie aceste locuri umede devin locul de reproducere pentru multe specii de amfibieni precum broaştele roşii de munte (Rana Temporaria), majoritatea lor coborând din Munţii Ciucului cu topirea zăpezii prin pârâuri. Tot în această perioadă intru în ape din locurile de hibernare tritonii (Triturus vulgaris) şi tritonul cu creastă (Triturus cristatus). În mlaştinile mai puţin adânci putem observa specii foarte rare de raci: Crustaceu inferior, Lepidurus Apus, Diaptomus Spinosus şi multe specii nevertebrate cum ar fi: puricii de baltă, Acilius Sulcatus şi Hydropsichidae. În luna Mai, vegetaţia mlaştinii reînvie, apare rogozul (Carex elata) sau plante rare precum otrăţel de apă (Utricularia vulgaris) şi trifoişte de baltă (Menyanthes trifolata).

Pe luncile umede putem observa multe specii de plante cunoscute sau mai puţin cunoscute cum ar fi: bulbucul de munte (Trollius europaeus), păducherniţă (Pedicularis palustris), valeriana (Valeriana officinalis), bumbăcariţa (Eriophorum latifolium), salcia (Salix repens) şi garoafa de munte (Dianthus superbus) cu un miros foarte plăcut.

Valea Turda e un loc ideal pentru hrana păsărilor prădătoare: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), şorecarii comuni (Buteo buteo), şerparul european (Circaetus gallicus), eretele vânat (Circus cyaneus), câteodată apare chiar şi vântureţul de seară (Falco vespertinus) şi aici pun ouăle vântureţul roşu (Falco tinnunculus), şi eretele alb (Circus macrurus). Vara vom vedea berze albe (Ciconia ciconia) şi iarna apare şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi ciuful de câmp (Asio flammeus).

Alte păsări care pot fi văzute sunt mărăcinarul (Saxicola rubetra), codobătura galbenă (Motacilla flava), lăcarul de mlaştină (Acrocephalus palustris), sfânciocul mare (Lanius excubitor), sfânciocul roşiatic (Lanius collurio), turturica (Streptopelia turtur), potarnicea cenuşie (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix). În grădina bisericii apare des ciocănitoarea (Dendrocopus syriacus),  pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) sau cucuveaua (Athene noctua).

În lacurile mai mari pun ouăle raţa mare (Anas platyrhyncos) şi folosesc ca loc de dormit raţa cărăitoare (Anas querquedula). În prezent teritoriul nu este una protejată, dar este o pildă pentru un loc cu valoare naturală specială.

Demeter László

 
Térkép
 

 
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László
  • Demeter László




 
 
 
 
 


Comentarii (0)




<< INAPOI

Finanțatori




Parteneri media

  |